2.854.334 de modalități de a dilua banii din sistemul de sănătate. 8 guverne și 9 ani de jaf

Mișcarea civică Inițiativa România a extins analiza situației contractelor, cu precădere a achizițiilor directe, pe care spitalele din România le-au făcut cu firme furnizoare, indiferent de obiectul achiziției, în perioada 2007-2015. Analiza, realizată pe baza datelor publice publicate pe data.gov.ro[1], acoperă 9 ani în care s-au făcut la nivel politic toate combinațiile de guvernare posibile în această perioadă: Guvern PNL, Guvern PDL, Guvern PSD și diferitele alianțe între toate partidele parlamentare (8 guverne).

În analiza realizată de Inițiativa România și publicată pe 2 mai (http://goo.gl/c6AAEt), am observat ponderea foarte mare a achizițiilor directe, atât ca valoare cât și ca număr, din totalul contractelor pe care Hexi Pharma le-a avut cu spitalele.

9.036 de achiziții directe în 4 ani de la aceeași firmă (Hexi) și privind aceleași produse sunt un indiciu că prin achiziționarea directă se fentează competiția (licitațiile): se fragmentează valoarea reală a unui contract prin divizarea în mai multe contracte sub pragul valoric legal. Se dă astfel o aparență de legalitate în procedura de achiziție publică. Motivele pot ține sau de proasta administrare a unui spital sau de complicitatea, cu caracter infracțional, între Ministerul Sănătății, consiliile locale (partide) în subordinea cărora se află spitalele sau administrația spitalului și anumite firme furnizoare.

De aceea, Inițiativa România consideră că ancheta nu trebuie să se limiteze doar la o anumită firmă, ci ea trebuie să vizeze întreaga conivență dintre instituțiile statului și firmele furnizoare privilegiate(conivență cunoscută în media sub numele de “mafia din Sănătate”). Folosirea abuzivă a procedurii de cumpărare directă în cazul Hexi Pharma nu este doar o întâmplare, ci un tipar de utilizare a banului public, cu consecințe directe asupra sănătății românilor, competiției pe piața liberă și calității serviciilor medicale. Numărul și valoarea achizițiilor directe sunt în sine un indiciu temeinic privind calitatea și transparența administrațiilor spitalelor, precum și pentru avantajarea repetată a anumitor firme.

În cursul cercetării am descoperit că nu toate spitalele au introdus date privind achizițiile publice făcute în perioada de referință. În plus, până în urmă cu 2-3 ani nu era obligatorie raportarea achizițiilor directe sub 5.000 de euro. Deci valoarea și numărul achizițiilor sunt, în realitate, și mai mari decât cele reieșite din analiza datelor existente.

Astfel:

1. Evoluția achizițiilor directe

În perioada 2007-2015, unitățile medicale din România au făcut 2.854.334 de achiziții directeîn valoare de 3.544.237.923 de lei (851.980.270 de euro – la un curs mediu BNR de 4,16 lei/euro în ultimii 9 ani).

Între anii 2007 și 2015, valoarea achizițiilor directe a crescut cu 1653% (de 16 ori), în timp ce numărul achizițiilor directe a crescut cu 1555% (de 15 ori). O justificare parțială a creșterii numărului și valorii achizițiilor directe este creșterea pragului maxim pentru achiziții directe de la 15.000 de euro la 30.000 de euro, însă această modificare a fost făcută abia în 2013 și nu explică tendința constantă de creștere foarte mare a numărului și valorii achizițiilor directe la nivelul spitalelor de la an la an în perioada 2007-2015.

 

2. Topul firmelor abonate la achiziții directe în Sănătate

De folosirea abuzivă a procedurilor de cumpărare directă nu a profitat doar compania Hexi Pharma. De altfel, într-un top al firmelor abonate la banii publici din sistemul de sănătate, Hexi Pharma nici nu intră într-un TOP 10 al firmelor care au beneficiat de numărul nejustificat de mare al achizițiilor directe făcute de spitale, nici din punct de vedere al numărului, nici al valorii achizițiilor directe (vezi top mai jos).

Polisano SRL este firma cu cele mai multe încasări din achizițiile directe făcute de spitale în perioada 2007-2015: 107.342.558,1 de lei. Polisano SRL este firma și cu cel mai mare număr de achiziții directe primite de la unitățile medicale din România: 104.789.

Ilie Vonica, patronul firmei Polisano SRL, s-a sinucis în 2014 după ce a fost implicat într-o anchetă penală vizând săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals în legătură cu falsificarea de rețete medicale. În acest caz, soția patronului a fost arestată. Președintele Polisano Pharmaceuticals la acest moment este avocatul Remus Borza, condamnat definitiv la 1 an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

3. Topul firmelor abonate la banii publici din Sănătate (licitații + achiziții directe)

Polisano SRL este lider în perioada de referință 2007-2015 și în ceea ce privește numărul de contracte cu spitalele de stat, indiferent de natura lor – cumpărare directă sau licitație: 137.383 de contracte, având o valoare de 5.789.332.480 de lei.

Liderul afacerilor cu statul din punct de vedere al valorii contractelor (achiziții directe + licitații) este, însă, firma Mediplus Exim SRL. În perioada 2007-2015, valoarea totală a contractelor Mediplus Exim este de 6.500.116.129 de lei, obținuți din 75.093 de contracte.

Firma Mediplus Exim a fost constituită de Ludovic Robert Charles Simon – cetățean francez, Michel Charles Eid – cetățean libanez, Roger Fawzi El Akoury – cetățean libanez și Walid Abboud – cetățean britanic. În 2002, Guvernul României, prin Garda Financiară, a publicat un comunicat de presă în care acuza compania de spălare de bani[2]. De-a lungul anilor, compania a mai fost implicată în scandaluri publice, e.g. anchetă penală privind achiziții ilegale de medicamente de la Mediplus Exim de către Spitalul Județean Vâlcea sau sancțiuni din partea Consiliului Concurenței pentru înțelegeri anticoncurențiale (amendă de 50 de milioane de lei pentru încheierea şi punerea în practică a unei înţelegeri de împărţire a pieţei de insulină – anul 2008).

4. Achiziții directe în spitalele cu probe neconforme de dezinfectanți

Având în vedere datele de mai sus, dar și comunicatul Ministerului Sănătății din 6 mai 2016 prin care a publicat lista spitalelor unde au fost găsite probe neconforme în urma controalelor făcute de Direcțiile de Sănătate Publică, Inițiativa România a analizat situația achizițiilor directe și în aceste spitale.

Lista conține 50 de unități medicale. În cazul a 7 dintre ele nu am găsit înregistrări în datele publice guvernamentale privind achizițiile făcute în perioada 2007-2015: Centrul integrat  de medicină paliativă, Institutul Inimii “Nicole Stăncioiu” Cluj, Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, Spitalul clinic județean de urgență Sf. Apostol Andrei Galați, SP OG Cuza Vodă Iași, Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș, SC Materna Care SRL. Unele dintre ele sunt unități private și deci nu privesc această analiză, iar celelalte nu au oferit date publice privind achizițiile efectuate.

43 de spitale în care au fost găsite probe neconforme de dezinfectanți au avut în perioada 2007-2015 un număr de 314.113 de contracte oferite prin achiziție directă în valoare totală de 484.841.005 de lei.

Liderul detașat al achizițiilor directe în funcție de valoare este Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan – 48.003.967 de lei, în timp ce liderul numărului de achiziții directe este Spitalul de Urgență Bacău cu 36.737.

Și în aceste spitale furnizori sunt, în general, aceleași firme care obțin cele mai multe achiziții directe și la nivel național. Hexi Pharma este pe locul 8 cu un total de 1972 de achiziții directe, având o valoare de 5.717.213 de lei. Pe primul loc este compania Polisano SRL cu 11.729 de achiziții directe, având o valoare de 13.993.109 de lei.

La acest moment, Ministerul Sănătății, jurnaliștii și instituțiile de aplicare a legii au în vizor compania Hexi Pharma și eventualele ei responsabilități în creșterea numărului de infecții intraspitalicești și în raporturile financiare cu statul român. Scandalul Hexi Pharma, însă, nu este o întâmplare și nu privește un caz izolat de neconformitate a unor produse comerciale. Problema este sistemică, iar responsabilitățile sunt în primul rând la nivelul administrației centrale sau locale. Organismele de control și aplicare a legii nu trebuie să se limiteze la controale și sancțiuni împotriva Hexi Pharma, ci să demanteleze un întreg sistem al complicităților sau corupției în sistemul de sănătate la care au participat toate partidele guvernamentale din ultimii 9 ani.

Considerăm că doar transparența este antidotul pe termen lung la corupție, al furtului din bani publici și al incompetenței. Transparența poate oferi comunităților și societății civile în ansamblu modalități de control al cheltuirii banului public și de implicare a cetățenilor în deciziile publice. În acest sens, mișcarea civică Inițiativa România solicită Ministerului Sănătății și Guvernului României:

    1. Să facă demersurile necesare pentru publicarea în timp real a contractelor încheiate de instituțiile publice (în mod centralizat și pe site-ul fiecărei autorități contractante), într-un format accesibil și cu date omogene;

    2. Să facă demersurile necesare pentru publicarea tuturor participanților la procedurile de achiziții mai puțin transparente (cumpărări directe, invitații de participare) pentru o oferi societății civile posibilitatea de a analiza dacă și câte din aceste contracte au fost date cu dedicație;

    3. Să facă controale referitoare la achizițiile directe suspecte de încălcarea legii (de la același producător și pentru aceleași produse pe perioadă lungă de timp) prin ocolirea procedurii de licitație (fragmentarea valorii reale a unui contract prin divizarea în mai multe contracte sub pragul valoric legal pentru cumpărare directă).

Scurt istoric al scandalului Hexi Pharma:

  • Pe 25 aprilie 2016, Cătălin Tolontan și Gazeta Sporturilor încep publicarea rezultatelor unei investigații privind diluarea cu intenție a substanțelor dezinfectante din spitale de către compania Hexi Pharma. Investigația continuă și la acest moment.

  • Pe 2 mai 2016, Inițiativa România publică o analiză privind contractele Hexi Pharma cu statul în perioada 2012-2015.

  • Apar alte investigații și analize realizate de Rise Project, Euractiv.ro sau Funky Citizens.

  • Pe 6 mai 2016, Ministerul Sănătății a publicat lista spitalelor unde au fost găsite probe neconforme în urma controalelor făcute de Direcțiile de Sănătate Publică. Lista conține 50 de spitale, dintre care 9 din București.


Inițiativa România

Inițiativa România este o mișcare civică deschisă tuturor cetățenilor români care cred în respectarea legii, integritate, competență, solidaritate, responsabilitate și transparență. Inițiativa România acționează ca un catalizator al oamenilor și comunităților care schimbă România.

[1] – Am selectat autorități contractante al căror nume conține măcar unul dintre cuvintele din lista de mai jos: “SPITAL” “CLINIC” “MEDIC” “TRANSPLANT” “SANATAT” “SANITAR” “TRATAMENT” “TRANSFUZIE” “DIAGNOSTIC” “SANITAS” “CHIRURG” “SPITAT” “PNEUMO” “CARDIO” “VIRUSOLOGIE” “GERONTO” “INFECTIO” “BOLI” “BOALA” “ENDOCRINO” “HEMATO” “NEURO” “ONCOLOG” “GENETIC” “DONATOR” “AMBULANTA” “IMUNO” “SPITAT”

[2]- http://85.120.75.151/declaratie-de-presa__l1a13994.html


Fi primul care reacționează

Te rugăm verifică adresa de e-mail unde ai primit un link de activare a contului.